2021 este al doilea an din istorie când institutul Pantone n-a ales o singură culoare reprezentativă: ni se propune să colorăm anul care vine într-un gri suprem („ultimate gray”) combinat cu galbenul luminat („illuminating”), sugerând o atitudine pozitivă susținută de tărie (nu e vorba de țuică, desigur, ci de gri). Precedentul a fost în 2016, când au fost selectate Rose Quartz și Serenity.

Cică griul 17-5104 ales evocă calmul şi fundaţiile dure din cimentul din construcţii, în timp ce nuanţa de galben 13-0647 aduce aminte de raze de soare calde şi bună dispoziţie – cel puţin aşa notează revista TIME. Alegerea nu este întâmplătoare, ci a fost făcută având în vedere evenimentele anului 2020, descrierea institutului Pantone amintind despre „mariajul unor culori care transmit un mesaj despre putere şi speranţă”.

Câtă vreme optimismul e la cote ridicate datorită aprobării vaccinului anti-corona, iar așteptările cu privire la ce va fi în 2021 sunt mari, vă propun să trecem în revistă ce N-A adus cu sine 2020 în industria de reclame – mă refer în principal la producția publicitară. A fost un prim val în care micii producători au încercat să se plieze pe susţinerea sectorului sanitar, şi mai toţi au început să producă viziere – mai mult ca să se simtă utili, căci „aprovizionarea” sistemului a prins mișcarea și a cumpărat viziere pe bani grei, nu de la ei.

După acest moment (care a trecut, cu tot cu panică), oamenii au fost nevoiţi să facă faţă realităţii de zi cu zi, ofertând firmelor şi instituţiilor panouri din plexiglas, autocolante prevenţie şi chiar măşti textile personalizate. Piaţa n-a reacţionat însă corespunzător, chit că unele produse (plexiglasul, îndeosebi) au devenit mai căutate decât altele. Confruntate cu scăderea vânzărilor, marii producători industriali au preferat să-şi trimită angajaţii în şomaj tehnic, decât să investească în măsuri costisitoare de protecţie precum separatoare, sisteme de filtrare, lămpi UV șamd.

Poate că a fost şi vina autorităţilor care, incapabile să emită un set de măsuri de siguranţă obligatorii de respectat, au ales să adopte soluţii coercitive – amenzi şi restricţii. Cu atât mai mare dezamăgirea celor care au investit în tehnologii avansate, precum tratamentul antiviral, aplicat măştilor produse la PrintCenter Sibiu. Aceştia au obţinut certificări precum Oeko-Tex Standard 100 și Centexbel care au stabilit că măștile lor protejează împotriva virusului SARS-CoV-2.

Cu toate acestea, dincolo de poziționarea ca lider de piață în domeniul materialelor textile tratate antiviral și antibacterian, în special al confecționării măștilor de protecție, instituţiile statului i-au ignorat și tratat cu indolență pe cei de la PrintCenter. Şi, după „bunele” obiceiuri, i-au plimbat dintr-o parte în alta, neștiind ce să facă cu produsele certificate – ba, într-un final, le-au recomandat să livreze în Europa de Vest. Cam acesta a fost 2020-ul în producția publicitară, combinat cu o scădere de cel puțin 25% pe outdoor, resimţită mai ales în Clujul marilor festivaluri.

Cât despre piaţa locală, aceasta a suferit şi din cauza dispariţiei târgurilor de profil, cvasi-inexistente la Cluj în ultimul deceniu, din cauză că autorităţile locale n-au fost capabile să rezolve litigiul din groapa Mărăşti, unde funcţiona cândva cu succes centrul Expo Transilvania. Au fost vagi încercări de a promova BT Arena ca locaţie alternativă pentru expoziţii dar, din păcate, pandemia n-a fost chiar cea mai bună ocazie pentru această schimbare de decor.